În medicina antică chineză și indiană, calitatea pulsului unui individ, simțită prin palparea blândă de către un medic instruit, era o fereastră către starea sistemului cardiovascular. Ceea ce s-a numit „puls dur” ar putea fi calificat pentru termenul modern de hipertensiune arterială. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Frederick Akbar Mahomed (1849–1884), un medic irlandez-indian care lucra la spitalul Guy din Londra, a descris pentru prima dată afecțiuni care mai târziu au ajuns să fie cunoscute sub numele de „hipertensiune arterială esențială”, separând-o de modificările vasculare similare observate.

Hipertensiunea arterială (HTA) rămâne principala cauză de boală cardiovasculară (BCV) care poate fi prevenită şi principala cauză mortalitate generală la nivel global şi european. În baza valorilor măsurate în cabinet ale TA, prevalenţa globală a HTA era estimată la 1.13 miliarde în 2015, cu o prevalenţă de peste 150 milioane în Europa Centrală şi de Est. În ansamblu, prevalenţa HTA la adulţi este de aproximativ 30-45%, cu o prevalenţă globală standardizată pe toate vârstele. Se estimează că numărul persoanelor cu HTA va creste cu 15-20% până în 2025, ajungând la aproape 1.5 miliarde.

Hipertensiunea mascată poate fi decelată la aproximativ 15% din pacienţii cu TA normală în cabinetul medical. Prevalenţa ei este mai mare în cazul pacienţilor tineri, bărbaţi, fumători, a celor cu niveluri crescute de activitate fizică, consum de alcool, anxietate şi muncă stresantă. Obezitatea, diabetul, BCR, istoricul familial de hipertensiune şi TA normal înaltă în cabinetul medical sunt, de asemenea, factori asociaţi cu o prevalenţă crescută a hipertensiunii mascate. Desfăşurarea unor programe structurate de screening populaţional a dus la descoperirea unui număr alarmant de persoane (>50%) care nu ştiau că superă de HTA. MATA (masurarea TA in ambulator) este un predictor mai bun al afectării de organ țintă, decât TA măsurată în cabinetul medical. Mai mult de atât, a fost demonstrat în mod constant că media TA ambulatorie pe 24 de ore are o relaţie mai strânsă cu evenimentele morbide sau fatale şi este un predictor mai sensibil decât TA de cabinet al evenimentelor CV precum morbiditatea şi mortalitatea de cauză coronoariană şi prin AVC.

Menținerea valorilor înalte ale TA–peste 139/89 mmHg un timp îndelungat are un impact negativ asupra întregului organism, în special, asupra organelor-țintă (creier, inimă, rinichi, ochi) care în primul rând suferă din cauza TA înalte. Odată ce au fost afectate, aceste organe nu mai pot să-și îndeplinească funcțiile pe deplin. Din cauza dezvoltării lente a insuficienței funcționale ale acestor organe, ați putea să nu observați modificările minore ce apar în timp. Hipertensiunea arterială este „un ucigaș tăcut”, de aceea verificarea tensiunii arteriale în instituțiile medicale a devenit o investigație obligatorie de rutină pentru toate persoanele adulte.

De aceea este necesar să cunoaștem cum măsurăm corect tensiunea arteriala la domiciliu, să cunoaștem cum să prevenim salturile tensionale și nu în ultimul rând să efectuăm consul regulat la medicul cardiolog.

Bibliografie:

1. Stergiou, George S.a; Palatini, Paolo, European Society of Hypertension practice guidelines for office and out-of-office blood pressure measurement 2021.
2. Eleonora Vataman, Ghenadie Curocichin, Aurel Grosu- Protocol clinic naţional 2020.
3. Bryan Williams, Giuseppe Mancia, Wilko Spiering, Ghidul ESC/ESH pentru managementul hipertensiunii arteriale 2018.
4. Mohammad G. Saklayen, Neeraj V. Deshpande, Front Cardiovasc Med. 2016 Feb 23.