Pregătirea pacientului pentru colonoscopie

Colonoscopia este cea mai utilă investigație pentru evaluarea patologiei colorectale. În acest context, pentru a permite medicului evaluarea cu acuratețe și în întregime a mucoasei colonice este necesară o foarte bună curățire a interiorului intestinului. O bună pregătire poate reduce timpul investigației și crește confortul pacientului pe durata examinării. O pregătire insuficientă prelungește mult timpul de investigație (uneori peste 30 min cu blocarea sălii de colonoscopie și creșterea timpului de așteptare pentru ceilalți pacienți) solicitând un efort de atenție deosebit din partea medicului endoscopist în condițiile în care crește riscul neobservării unor leziuni grave ce pot afecta sever managementul diagnostic și terapeutic al pacientului. Dacă examenul nu va decurge în condiții optime este posibilă repetarea acestuia.

Din acest motiv este foarte important să citiți instrucțiunile de pregătire pentru colonoscopie și să clarificați cu medicul Dvs eventualele nelămuriri.

Examinarea pacientului durează în medie 30 minute.

Înainte cu 5 zile de examinare: Întrerupeți administrarea a orice medicament anticoagulant (medicament de subțiere a sângelui, aflat de obicei în tratamentul cronic al pacienților care au suferit de infarct miocardic, accident vascular cerebral, fibrilație atrială sau tromboze venoase) – NUMAI DUPĂ CONSULTUL /AVIZUL PREALABIL AL MEDICULUI CURANT CARDIOLOG/INTERNIST.

Înainte cu 3 zile de examinare: Întrerupeți consumul de medicamente antiinflamatorii: Aspirina, Ibuprofen, Diclofenac, Naproxen, Indometacin, a preparatelor medicale cu fier sau bismut,  cărbune medicinal și consumați Paracetamol pentru controlul durerii.  Nu consumați alcool. Nu consumați vitamina E.

Înainte cu 1 zi de examinare: Dacă aveți medicamente pentru tensiune/inimă în schema de tratament vă rugam să le luați !!!

Diabeticii - vor consuma medicamente antidiabetice/insulină, adaptate doar la micul dejun !!!

Dieta: Cu o zi înainte de colonoscopie este ideal de a nu mânca nimic și de a consuma numai lichide (in orice cantitate doriți). Se poate servi un mic dejun constând in alimente ce nu conțin fibre vegetale (carne, brânză, iaurt, ouă, înghețată, ceai, cafea, paste, pâine albă, carne de pui, crenvuști fără coaja, brânză, lactate, miere, biscuiți, icre de pește, cremă de brânză, unt, mezeluri de pui fără coaja). Ulterior vei consuma numai lichide (apă, ceai, sucuri, zeamă de compot, supe strecurate).

Ideal, cu 2 zile anterior analizei, este necesar a nu se mai consuma fructe și legume bogate în semințe precum: struguri, zmeură, căpșune, mure, fragi, kiwi, smochine, tomate, merele și perele cu coajă, prunele, nectarinele, brocolli, varză, nap, porumb, țelină, castraveți, lăptuci, cartofi, ridichi, spanac, mazăre, linte etc. sau preparate din acestea – cum ar fi gemuri, murături, zacuscă, vinete cu maioneza și nu consumați cărbune medicinal, uleiuri laxative, preparate de fier. etc. Evitați să consumați produse pe bază de făină integrală, sau care conțin nuci, semințe sau fructe uscate sau confiate. Pâine integrală sau multicereale, orez brun, ovăz, tărâțe.

Pregătirea și administrarea soluțiilor purgative. Eliminarea reziduurilor de materii fecale din intestinul gros se obține prin consumul unei soluții purgative pe care o veți prepara și administra după instrucțiunile conținute în regimurile de mai jos:

REGIMUL A	FORTRANS ®	Pregătirea se face cu 4 plicuri de FORTRANS®, fiecare plic dizolvat într-un litru de apă plată la temperatura camerei și agitați până la dizolvarea completă a pudrei. Există 2 scheme de pregătire: Schema 1: fie beți toate cele 4 plicuri în după-amiaza dinaintea colonoscopiei (între orele 15-19, câte o cană de 200-250ml la fiecare 10-15 minute) Schema 2: fie beți 2 plicuri la ora 16 în ziua precedentă colonoscopiei și 2 plicuri la ora 4 în dimineața zilei colonoscopiei (acest regim fracționat realizează o pregătire mai bună). După pregătirea soluției prin dizolvarea plicurilor în apă, agitați periodic sticlele înainte de a bea. Pentru a atenua gustul se poate adăuga zeamă de lămâie peste soluția preparată. Dacă apare senzație de greață în timpul consumării soluției de FORTRANS®, puteți face o pauză de 15-30 minute și apoi reluați pregătirea.
REGIMUL B	ENDOFALK ®	Pregătirea se face cu 8 plicuri de ENDOFALK®, fiecare 2 plicuri dizolvându-se într-un litru de apă. Se obțin astfel 4 litri de soluție purgativă, care se consumă în același mod ca soluția de FORTRANS.
REGIMUL C	LACTULAC ® (DUPHALAC)	Sunt necesare 200 ml de soluție de LACTULAC (DUPHALAC)®. Se dizolvă 100 ml în 1-1,5 L de apă plată și se consumă la ora 13.00 timp de 3 ore această prima porție. Trebuie să apară o diaree moderată și indoloră. La orele 17.00 se mai dizolvă 100 ml de preparat în 1-1,5 L de apă plată și se consumă timp de 3 ore. Diaree moderată și indoloră continuă. Scaunul lichid eliminat trebuie să devină din ce în ce mai curat și să nu conțină resturi digerate.

 

CLISMELE EVACUATORII SUNT CATEGORIC INTERZISE !!!

Pregătirea trebuie terminată cu minim 5 ore înaintea examinării propriu-zise. Obiectivul pregătirii este eliminarea de scaune apoase, limpezi.

Consumând aceste soluții purgative veți avea multiple scaune diareice, ultimele apoase, care pot determina iritație la nivel anal. Pentru prevenirea acestei iritații locale se recomandă băi cu apă călduță după fiecare scaun, folosirea de șervețele umede pentru toaleta locală sau chiar unguente anti-iritative (ex. BEPANTHENE).

Instrucțiuni privind medicația. Medicația cardiologică nu va fi întreruptă și va fi administrată conform indicațiilor medicului Dvs curant, cu o cantitate mică de apă. Pacientul va preciza medicului gastroenterolog/endoscopist medicația antiagregantă (Aspirină/Aspenter, Clopidogrel/Plavix) sau anticoagulantă (Sintrom, Trombostop), urmând a stabili împreună cu medicul cardiolog necesitatea ajustării dozelor. Pacientul diabetic (aflat in tratament cu ADO sau insulina) trebuie sa fie avizat că lipsa aportului alimentar din timpul pregătirii pentru colonoscopie, necesită ajustarea dozelor/oprirea temporară a medicației antibiabetice pentru evitarea hipoglicemiei.

Reacții adverse ale pregătirii pentru colonoscopie. Frecvent se întâlnesc o serie de efecte adverse ușoare precum: greața, balonările abdominale și borborismele. Toate aceste nu impun întrerupea pregătirii daca sunt tolerate de către pacient.

Efecte adverse mai severe și mai rare sunt legate de deshidratare (ceea ce impune consumul generos de lichide clare) și constau în cefalee, vertij, lipotimie. Apariția lor impune consultarea de urgență a medicului curant.

În timpul colonoscopiei se va insufla aer pentru destinderea pereților colonului, ceea ce poate crea o senzație de disconfort, balonare și crampe.

În cazul folosirii sedării pe durata colonoscopiei nu este indicat în ziua respectivă să conduceți mașina, să semnați acte sau să luați decizii financiare/legale.

 

Pregătirea pacientului pentru ecografie generală (ultrasonografie)

Ecografia (ultrasonografia) este una din cele mai des efectuate investigaţii imagistice:

• Nu se utilizează raze „X” (Roentgen), nu produce nici un efect secundar;
• Nu este invazivă;
• Poate fi efectuată repetat la necesitate, nu are restricţii în utilizare.

 

Examenul ecografic este informativ pentru examinarea:

• Glandei tiroide;
• Glandelor mamare;
• Organelor abdominale (ficat, vezica biliară, pancreas, rinichi, splina);
• Organelor bazinului mic (vezica urinară, prostata, uterul, ovarele);
• Testiculelor şi organelor scrotului;
• Ţesuturilor moi şi limfonodulilor;
• Sarcinii.

 

Instituția noastră este dotată cu ecografe din clasa premium, de înaltă rezoluție, ce oferă posibilitatea examinării utilizând următoarele metode:

• Ecografia organelor în 2D;
• Doppler color şi spectral pentru aprecierea vascularizării;
• Elastografia formaţiunilor tumorale;
• Posibilitatea de emitere a documentelor fotografice şi DVD.

 

Pentru îmbunătățirea vizualizării organelor, este necesară o pregătire prealabilă a pacientului.

În dependenţă de organele investigate pregătirea este diferită:

• Ecografia organelor abdominale (ficat, vezica biliară, pancreas, splina, rinichi):

În ziua precedentă se vor exclude alimentele care fermentează şi băuturile carbogăzoase (fructe, lactate, boboase, varza). Cina este necesar să fie uşoară.

În caz de meteorism se vor administra preparate antiflatulente (espumizan, festal, mezim forte etc.)

Investigația se efectuează pe nemîncate.

 

• Ecografia organelor bazinului mic (vezica urinară, uterul, prostata):

Examinarea se efectuează cu vezica urinară plină. Pacientul va fi instruit să consume 500-1000 ml de apă plată în decurs de 30 minute cu 1 oră înainte și să nu urineze cu 2 ore înaintea examinării (astfel încât vezica urinară să fie plină).

 

• Ecografia în sarcină:

I – trimestru (pînă la termenul ≈ 7 săpt.) se recomandă ca vezica urinară să fie plină.

II – III trimestru – nu este necesară vezica urinară plină.

 

• Ecografia endovaginală (uter ovare):

Se efectuează cu acordul pacientului (se efectuează cu ajutorul unei sonde ecografice care se introduce în vagin), permite examinarea organelor genitale interne şi a unei sarcini incipiente. E necesar eliberarea vezicii urinare.

 

• Ecografia transrectală:

Înainte de investigaţie se efectuează o clismă evacuatorie. E necesară vezica urinară plină.

Se efectuează cu acordul pacientului (e realizată prin introducerea sondei ecografice în rect), metoda permite o examinare detailată a prostatei şi vez. seminale.

 

• Ecografia glandei tiroide, glandelor mamare, testiculelor şi organelor scrotului, ţesuturilor moi şi limfonodulilor – nu necesită o pregătire prealabilă.

Examinarea glandelor mamare se recomandă de efectuat la a 7 – 12 zi a ciclului menstrual.

 

Pentru efectuarea investigaţiilor cavităţii abdominale în regim Doppler color şi pulsativ (sistemul portal, arterele renale, aorta abdominală şi vena cavă inferior) e necesară aceeaşi pregătire ca pentru examinarea organelor cavităţii abdominale fără Doppler.

În cazul depistării unei patologii se recomandă control repetat pentru dinamică.

 

Contraindicaţii :

Examenul ecografic nu are contraindicaţii şi este recomandabil să fie executat de cel puţin una sau două ori pe an.

Dar există şi cîteva metode ecografice care au contraindicaţii:

1. Examenul ecografic al prostatei transrectal prin metoda TRUS:

Efectuarea investigaţiei e imposibilă în proces de aderenţă pronunţat şi ocluzie intestinală, hemoroizi, fisuri anale.

2. Examinarea ecografică endovaginală: nu e de dorit efectuarea investigaţiei în caz de iminenţă de avort.

 

DE REŢINUT ! ! !

Examinarea ecografică permite vizualizarea organelor şi a structurii lor, măsurarea dimensiunilor, depistarea formaţiunilor de volum, concrementelor, vasularizării, starea ţesuturilor înconjurătoare, limfonodulilor ca rezultat emitem o diagnoză ecografică.

Numai prin cuplarea datelor din anamneză, datelor de laborator, diagnozei ecografice medicul stabilește diagnoza clinică.

 

Pregătirea pacientului pentru gastroscopie (esofago-gastro-duodenoscopie, endoscopie superioară)

Gastroscopia se efectuează doar pe stomacul gol, de aceea este indicat, cu o zi înainte de analiză, să aveţi un regim alimentar uşor.

Ultima masă trebuie servită de către pacient cu 8 ore înaintea procedurii, pentru ca, în timpul examinării, stomacul să nu prezinte resturi alimentare, acestea diminuând calitatea explorării și sporind riscul de aspirație în căile aeriene pentru pacient.

Se poate ingera însă orice cantitate de lichide limpezi (apă, apă minerală, ceai, zeamă limpede de compot) până la 4 ore înaintea explorării.

Dacă explorarea se efectuează după ora 14.00, pacientul poate să mănânce până la ora 7.30, un mic dejun cu volum redus, fără grăsimi şi carne (pâine, brânză de vaci, lapte, caşcaval, produse de patiserie, ou).

Nu consumaţi gumă de mestecat şi evitaţi fumatul în ziua examinării.

Important ! Medicul trebuie informat de către pacient în legătură cu:

• afecțiunile de care suferă;
• bolile sistemului digestiv;
• alergie la vreun medicament, inclusiv la medicamentele anestezice;
• probleme cu sângerarea sau dacă urmează un tratament cu anticoagulante;
• afecțiuni cardiace;
• dacă există posibilitatea unei sarcini;
• este diabetic și urmează un tratament cu insulin;
• tratamentul medicamentos pe care îl urmează.

În ziua examinării nu trebuie să fie luate medicamente antiacide sau citoprotectoare (sucralfat). Aceste medicamente pot produce dificultăți medicului în vizualizarea tubului digestiv superior.

Dacă pacientul ia medicamente pentru o afecțiune cronică, în special pentru boli cardiace, atunci acesta trebuie să se informeze, în momentul în care face programarea, dacă trebuie să întrerupă procedură.

În cazul pacienților diabetici, care urmează tratament cu insulina, absenta unei mese poate însemna ca unele doze de insulin trebuie “sărite” sau micșorate. Acest aspect trebuie discutat cu medicul diabetolog sau endoscopist în momentul în care se face programarea. În plus, medicul trebuie informat daca pacientul are o boală valvulară cardiacă, o proteză valvulară metalică sau biologică ori o proteză aortică.

În timpul examinării, pe lângă verificarea stării de sănătate a organelor sistemului digestiv, medicul vă poate lua probe de ţesut de pe mucoasa stomacului pentru a determina H.Pylori şi pentru examenul morphologic, dacă este indicat în biletul de trimitere.

Dacă se realizează prelevarea de țesuturi sau sunt îndepărtați polipi, poate apărea o hemoragie. De cele mai multe ori aceasta încetează de la sine, fără un tratament specific. Pentru reducerea riscului de producere a hemoragiei cu câteva zile înainte de endoscopie trebuie evitate mai ales aspirina, dar si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene. Dacă pacientul urmează un tratament cu anticoagulante, medicul va recomanda oprirea temporară a acestuia înaintea examinării.

După examinare, se recomandă ca să evitaţi, cel puţin, pentru o oră, hrana şi băuturile.

Pe tot parcursul zilei nu se consumă mâncare fierbinte.

Pregătirea pacientului pentru Monitorizarea ambulatorie a electrocardiogramei și tensiunii arteriale

Indicații generale:
În timpul monitorizării nu se vor purta haine, lenjerie sintetica sau de lînă (numai din bumbac).
Sunt interzise procedurile fizioterapeutice, aflarea în preajma unor cîmpuri electromagnetice puternice (detectoare de metale). De protejat aparatul de apă.
În timpul monitorizării:
Monitorizarea ECG se petrece pentru a depista modificările electrocardiogramei și a le compara cu senzațiile Dvs. Dacă nu veți descrie în zilnic acțiunile și starea corespunzătoare, medicul nu va putea aprecia corect datele înregistrate.

ÎN ZILNIC SE INSCRIU OBLIGATOR:

1. Orele de somn – începutul și sfîrșitul, calitatea somnului.

2. Urcarea scărilor – Pe parcursul monitorizării electrocardiogramei și tensiunii arteriale se recomanda de a efectua efort fizic prin ridicarea scărilor, desigur dacă medicul Dvs nu a limitat regimul activității fizice. Urcarea scărilor se îndeplinește de 3 ori, repartizîndu-le pe parcursul perioadei de monitorizare, de exemplu ziua, seara, dimineața. Mersul pe scări se efectuează în regim obișnuit, fără opriri, pînă la apariția senzațiilor neplacate (dispnee, palpitații, dureri etc) sau pînă la apariția oboselii. Mergeți ca de obicei, nu va stăruiți să indepliniți un efort mai mare! Este important a aprecia anume rezistența Dvs obișnuită la efort. În lipsa sensațiilor neplăcute urcați scările pînă la capăt.
Efortul se îndeplinește în modul următor:
-    Înainte de a ridica scările, la primul etaj odihniți-vă  vre-o 3 minute pentru a restabili frecvența pulsului;
-    Apăsați butonul de sus de pe aparat pentru a marca începutul efortului;
-    Începeți a urca scările în ritmul obișnuit pentru Dvs;
-    La capătul scărilor apăsați același buton. În zilnic se indică numărul scărilor sau etajelor ridicate, timpul cînd ați început efortul, senzațiile pe care le-ați avut.

3. Modificările poziției corpului.

Pe parcursul zilei electrocardiograma se modifică în dependenta și de poziția corpului. Pentru a diferenția aceste modificări în zilnic se indică poziția corpului și timpul în care a fost efectuată înregistrarea, de exemplu – culcat pe partea dreapta – 3 minute, ora, culcat pe spate – 3 minute, ora, culcat pe partea stîngă – 3 minute, ora,culcat pe burta – 3 minute, ora,

4. Acțiunile și senzațiile pe parcursul zilei.

În timpul monitorizării pacientul va complecta un zilnic cu înregistrarea activităților efectuate și a senzațiilor subiective. Este important de a înregistra perioadele de activitate fizică (mers pe jos, plimbări, ridicarea scărilor, lucrul casnic) la fel și stările de stres, orele cînd a fost luată masa, administrarea preparatelor etc.
Dacă în zilnic nu vor fi descrise perioadele de efort, administrarea preparatelor, senzațiile Dvs, medicul nu va putea interpreta acțiunea acestor factori asupra cordului și investigarea nu va fi informativă.

RECOMANDĂRI PENTRU MONITORIZAREA TENSIUINII ARTERIALE

Monitorizarea tensiunii arteriale se petrece pentru a determina mai precis nivelul TA si modificarea lui in procesul tratamentului.
Aparatul măsoară tensiunea arterială pompînd aer în majeta și apoi dezumflind-o încet, la fel cum procedează și personalul medical cînd Vă măsoară tensiunea. Măsurările se îndeplinesc automat la perioade programate de timp (de obicei peste fiecare 15-20 minute ziua si peste 30-40 minute noaptea). Dacă simțiți ca manjeta a început să se umfle, oprițivă și nu vă mișcați pînă cînd aparatul nu va termina să umfle și mai ales cînd aparatul dezumflă manjeta. Țineți mîna pe care este aplicată manjeta liberă și nemișcată pînă la terminarea măsurării. În timpul măsurării mîna rămîne nemișcată. În caz contrar aparatul nu va determina corect tensiunea și va încerca să o măsoare din nou peste cîteva minute.

Dacă pe parcursul zilei manjeta și-a schimbat poziția în care a fost aplicată inițial – s-a răsucit pe mînă, a coborît mai jos de cot – aranjați-o din nou în perioada dintre măsurări. Marcați aceste acțiuni în zilnic. Marcați numaidecît în zilnic dacă monitorul nu v-a permis să dormiți normal.

Îndeplinirea corecta a acestor instrucțiuni și completarea detaliata a zilnicului este o condiție necesară pentru o investigație efectivă.

Pregătirea pacientului pentru Scintigrafie

Examinarea scintigrafică este o metodă de investigaţie modernă ce permite depistarea numeroaselor afecţiuni care se regăsesc atât la scară structurală cât şi funcţională a organelor sau sistemului osos, precum şi a unor procese funcţionale.

Metoda de examinare scintigrafică este atraumatică pentru pacient şi foloseşte tehnica detectării emisiei unei substanţe de tip radiotrasor - ce prezintă afinitate ridicată pentru un anumit tip de organ sau ţesut - introdusă în organism anterior examinării.

Scintigrafia este o metodă cu o largă aplicabilitate pentru diagnosticarea unei plaje extinse de afecţiuni structurale sau patologice, acolo unde investigaţiile ecografice, de radiologie convenţională, computer tomograf, sau RMN nu furnizează informaţii suficiente.

În Laboratorul Medicină Nucleară al IMSP Centrul Republican de Diagnosticare Medicală se efectuează:

• scintigrafia glandei tiroide cu aprecierea procentului de acumulare a pertecnetatului de Tc-99m;
• scintigrafia dinamică a rinichilor;
• scintigrafia poliincidenţială a ficatului;
• scintigrafia dinamică a sistemului hepatobiliar;
• scintigrafia de perfuzie pulmonară;
• scintigrafia sistemului osteoarticular în regim ,, whole body” (corp integru).

Informație generală pentru pacient:

• Pacientul va sosi în instituție cu circa 30 minute înaintea efectuării investigaţiei propriu-zise.
• Este necesar ca pacientul să aducă şi să prezinte medicului specialist dosarul său medical complet, imaginile CT/ RMN/ ecografice şi rezultatele investigaţiilor anterioare.
• Pacientului i se va administra intravenos, substanţa cu radiotrasor.
• În funcţie de intervalul de timp în care radiotrasorul se va acumula în organul supus studiului, pacientul va putea începe procedura de investigaţie. Timpul de aşteptare poate varia de la câteva minute în cazul scintigrafiei hepatice, până la 2-3 ore în cazul scintigrafiei osoase.
• Pacientul va trebui să completeze şi să semneze Declaraţia de Acord pentru efectuarea investigaţiei înainte de procedură.

Contraindicații: Doza de radiații primită de pacient este foarte mică, comparabilă cu cea a unei radiografii a plămânilor, și nu creste cu numărul de clișee realizate. Cantitățile de radioelement injectate sunt întotdeauna minime și adaptate fiecărui pacient. În plus, radioelementele alese au o durată de viață foarte scurtă. Sarcina și perioada de alăptare sunt în mod obișnuit singurele împrejurări în care se iau precauții deosebite.

Efecte secundare: Produsul nu antrenează nici o alergie, somnolență sau stare de rău. Pacientul poate să-și reia toate activitățile imediat după efectuarea examenului.

Scintigrafia glandei tiroide cu aprecierea procentului de acumulare a pertecnetatului de Tc-99m.
Indicaţii: mărire considerabilă în dimensiuni, deformare, formaţiuni de volum, hipofuncţia, hiperfuncţia, aranjare atipică.
Contraindicaţii: sarcină şi perioada de alăptare a copilului.
Pregătire: pe parcurs de 3-4 săptămâni înainte de investigaţie, dacă e posibil, de exclus administrarea preparatelor ce blochează glanda tiroidă (preparate de iod, sedative, valeriană, L-thyroxin, cordaron s.a.), după o examinare radiologică  cu folosirea contrastului, investigaţia se efectuează după 3-4 săptămâni.

Scintigrafia dinamică a rinichilor - se efectuează timp de 20 minute după administrarea i/va preparatului radiofarmaceutic (PRF) în bolus, o metodă mai detaliată ca renografia pentru aprecierea stării funcţionale a rinichilor, concomitent cu curbele renale obţinem o serie de imagini la diverse etape ale investigaţiei.
Indicaţii: pielonefrite, glomerulonefrite, colici renale, calculi renali, hidronefroză, nefroptoză,  polichistoză, anomalii de dezvoltare, nefroscleroză, hipertensiune  arteriala.
Contraindicaţii: sarcină şi perioada de alăptare a copilului.
Pregătire: cu 0,5-1 oră înainte de investigaţie de băut 2 pahare de lichid, se exclud diureticele.

Scintigrafia poliincidenţială a ficatului — permite determinarea schimbărilor de structură a ficatului la diverse patologii.
Indicaţii: hepatite, ciroză hepatică, hipertensiune portală, formaţiunile de volum mai mari de 2 cm, splenomegalie.
Contraindicaţii: sarcină şi perioada de alăptare a copilului.
Pregătire: nu necesită.

Scintigrafia dinamică a sistemului hepatobiliar (SHB) — cercetarea stării funcţionale a sistemului hepatobiliar, ce include starea funcţională a ficatului, trecerea prin căile biliare, funcţia de concentrare şi evacuare a veziculei biliare, eliminarea în intestin. Se efctueaza timp de 1,5 ore după administrarea intra venos în bolus a PRF. În rezultatul prelucrării computerizate obţinem o serie de imagini la diverse etape ale investigaţiei, un şir de curbe şi parametri funcţionali.
Indicaţii: colecistite, calculi a veziculei biliare, veziculă biliară afuncţională, dischinezia căilor biliare, anomalii de dezvoltare a căilor biliare, sindrom postcolecistectomic, reflux duodenogastral, icter de etiologie neidentificată.
Contraindicaţii: sarcină şi perioada de alăptare a copilului.
Pregătire: se efectuează pe nemâncate.

Scintigrafia de perfuzie pulmonară — metodă de cercetare a patului arteriolo - precapilar şi capilar a arterei pulmonare. Nu înlocuieşte metodele radiologice şi spirografia.
Indicaţii: diverse patologii pulmonare, anomalii de dezvoltare,  tromboembolia arterei pulmonare, pregătire pentru intervenţie chirurgicală la cutia toracică pentru aprecierea volumului intervenţiei.
Contraindicaţii: sarcină şi perioada de alăptare a copilului.
Pregătire: nu necesită.

Scintigrafia sistemului osos în regim “whole body” (corp integru) - permite depistarea dereglărilor patologice în structura osoasă ca rezultat al schimbărilor metabolice care se manifestă ca zone de hiperfixare sau hipofixare a preparatului osteotrop.
Indicaţii: depistarea diverselor patologii oncologice  în stadiile precoce a procesului patologic, aprecierea eficacităţii tratamentului, proces neoplazic primar, pentru precizarea extinderii afecţiunii primare, cercetarea metastazelor, afecţiuni nespecifice în articulaţii, osteomielită, consecinţe a traumei cu evoluţie atipică sau complicaţii a procesului patologic.
Contraindicaţii: sarcină şi perioada de alăptare a copilului.
Pregătire: nu necesită.

Varianta pentru TIPAR

Pregătirea pacientului pentru Tomografie Computerizată (CT, Computer Tomografie)

Tomografia Computerizată este metodă de investigaţie imagistică extrem de precisă, atraumatică şi foarte rapidă, care foloseşte radiaţia X pentru a obţine imagini detaliate, de înaltă rezoluţie şi extrem de precise, ale organelor interne. Este destinată în special examinării următoarelor segmente ale corpului uman: cap, gât, torace, abdomen, pelvis, sistem vascular şi musculo-scheletal.

În funcţie de software-ul folosit, cu ajutorul rezultatelor acestei investigaţii este posibilă reconstrucţia 3D a diferitelor organe, a sistemului vascular sau a articulaţiilor, a coloanei vertebrale, în mod virtual, ceea ce permite medicului specialist analizarea anatomică integrală şi, în anumite cazuri, şi din punct de vedere funcţional. Tomografia computerizată (CT) este metoda recomandată de primă intenţie în investigarea accidentelor vasculare cerebrale.

Metoda de examinare prin CT este complet atraumatică pentru pacient.

Cantitatea de radiaţie X folosită este permanent optimizată de aparat pentru a obţine maxim de informaţie cu expunerea minimă a pacientului.

Pe întreaga perioadă de examinare, medicul specialist şi personalul instituției noastre vor supraveghea pacientul.

Pregătirea pacientului :

• Pentru anumite tipuri de examinări CT este necesară pregătirea pacientului înainte de procedură, prin administrarea orală de substanţă de contrast şi/sau injectarea intravenoasă a unei substanţe de contrast în cea de-a doua parte a examinării, care va facilita diagnosticul corect şi complet al afecţiunilor investigate.
• Dacă pacientul a efectuat o examinare radiologică cu bariu (inclusiv irigografie) anterior examinării CT, este necesar ca între cele două investigaţii să treacă un interval minim de 5-7 zile.
• Instrucţiunile specifice fiecărui tip de examinare CT vor fi comunicate de personalul specialist fiecărui pacient în parte, ţinând cont de specificitatea investigaţiei şi tipul afecţiunii examinate.
• Pentru unele investigaţii CT, pacientul va trebui să efectueze un set de analize de laborator, anterior examinării.
• Femeile trebuie totdeauna să informeze radiologul despre prezenţa sarcinii.
• Este extrem de important ca pacientul să aibă asupra sa rezultatele analizelor medicale efectuate anterior.

ATENȚIE ! În cazul în care este nevoie de efectuat tomografie computerizată cu contrast sau angiografie Vă recomandăm să efectuați prealabil analize de laborator pentru determinarea valorilor ureei și creatininei, pentru a fi prezentate medicului aceste rezultate înainte de efectuarea investigației.

Cât durează o investigaţie CT ?

În mod obişnuit o investigaţie CT se desfăşoară pe parcursul a 3-5 minute, doar unele investigații pot dura 15-20 de minute.

Cât de sigură este investigaţia CT ?

• Investigaţia imagistică CT implică absorbţia de către pacient a unei anumite doze de radiaţie X. Medicul specialist este singurul în măsură să decidă dacă riscul expunerii pacientului la o asemenea investigaţie este necesar sau nu.
• Există restricţii severe pentru examinarea CT la femei însărcinate în primele 3 luni de sarcină, excepţie făcând cazul în care viaţa mamei depinde de examinarea CT (de exemplu în cazul unui anevrism cerebral rupt). În acest sens este foarte important ca aparţinătorul sau pacienta să anunţe medicul specialist că pacienta este însărcinată, înaintea etapei de pregătire sau celei de investigare în sine.
• Pacientul va trebui să stea culcat pe masa aparatului - de regulă aşezat pe spate.
• Pacientul va fi introdus în zona de examinare a aparatului prin deplasarea mesei aparatului şi va trebui să stea nemişcat pe parcursul examinării.

Ce trebuie să poarte pacientul în timpul investigaţiei ?

• Pacientul va trebui să renunţe la bijuterii pe perioada examinării.

Complicații. Administrarea substanţei de contrast poate determina senzaţia de căldură şi apariţia unui gust metalic în gură. Unii pacienţi pot avea senzaţia de greaţă sau dureri de cap. Indiferent de senzaţii pacientul va trebui să i le comunice medicului sau tehnicianului.

Contraindicații. Investigaţia computer tomografică are contraindicaţii ca: sarcină, alergie cunoscută la substanţele iodate, insuficienţă renală şi afecţiunile tiroidiene. În toate aceste cazuri trebuie evaluat care este raportul risc/beneficiu, şi luată decizia corectă pentru a putea stabili un diagnostic corect.

Riscuri şi factori care pot influenţa rezultatele testării :

• substanţa de contrast poate determina o reacție alergică. La pacienţii cu antecedente alergice nu este recomandată administrarea de substanţă de contrast, întrucât aceasta este pe bază de iod şi poate determina efecte alergice relativ importante. Cei alergici la iod sau polialergici pot efectua examinarea numai în cazul în care sunt desensibilizați sub control medical cu 24 ore înainte. Pacienţii trebuie să declare toate alergiile. Probele renale trebuie să fie în limite normale (pacientului trebuie i se dozeze creatinina în prealabil). Dacă funcţia renală este lezată, pacientul poate intra în insuficienţă renală. Pacientul nu trebuie sa mănânce cu 3-4 ore înainte;
• în cazul în care pacientul are diabet zaharat şi este în tratament cu metformin, substanţa de contrast poate duce la apariţia unor probleme; în această situaţie medicul vă recomandă când să se oprească administrarea ­ medicul va trebui informat de numărul expunerilor la radiaţii înainte de efectuarea investigaţiei;
• riscul de iradiere, care în cazul unei investigaţii singulare este minim, dar creşte în cazul unor examinări repetate; medicul va trebui informat de numărul expunerilor la radiaţii înainte de efectuarea investigaţiei;
• sarcina reprezintă o contraindicaţie absolută pentru examinările CT ca şi pentru orice tip de investigaţie care foloseşte razele X. În cazul în care pacienta bănuieşte că ar putea fi însărcinată, investigaţia se amâna până după efectuarea unui test de sarcină;
• este de evitat la pacienţi cu boală renală avansată şi diabet zaharat sever decompensate deoarece substanţa de contrast, care se elimină în cea mai mare proporţie prin rinichi, poate agrava disfuncţia acestora; la pacienţii cu afecţiuni hepatice sau renale, substanţa de contrast va fi administrată sub strictă supraveghere şi numai după efectuarea unor analize în prealabil;
• metoda nu se recomandă la copii decât dacă studiul este absolut necesar şi nu poate fi realizat printr-o altă metodă de diagnostic;
• o tomografie computerizată abdominală trebuie efectuată înainte de teste ce folosesc bariu sau peste 7 zile după acestea, întrucât bariul generează artefacte ce fac imaginea greu interpretabilă;
• dacă pacientul nu poate să stea nemişcat în timpul testului, imaginile achiziţionate nu sunt de cea mai bună calitate;
• prezenţa obiectelor metalice, precum capsele chirurgicale sau protezele articulare pot determina artefacte.

Avantajele și beneficiile Tomografiei Computerizate (CT) :

• rapiditate în examinare;
• doză mică de iradiere;
• furnizează imagini foarte clare;
• CT poate fi efectuată si pacienţilor aflaţi în stare gravă, cu funcţii vitale instabile, ce necesita monitorizarea (pacienţi conectaţi la aparate speciale - razele X nu interferează cu aceste aparate);
• în cazul unor traumatisme, CT furnizează date rapide legate de hemoragii interne sau alte leziuni grave;
• recomandat în investigarea pacienţilor cu afecţiuni cardio-respiratorii grave, datorită timpului scurt de achiziţie al imaginilor, fapt ce reduce la numai câteva secunde timpul de apnee (perioada de timp în care pacientul trebuie să nu respire);
• poate fi folosit în radioterapie pentru „plan de tratament” – identificarea cu precizie a zonei ce trebuie iradiată;
• prin prelucrarea imaginilor obţinute se pot realiza imagini tridimensionale ale regiunii studiate (reconstrucţii) sau se pot pune în evidenţă numai anumite structuri.